24 septembrie 2009

Nationalism sau patriotism?


"Naţionalismul este o ideologie care creează şi susţine o naţiune ca un concept de identificare comună pentru un grup de oameni."
"Patriotismul este legătura emoţională faţă de o ţară şi de o naţiune din motive etnice, politice, culturale sau de altă natură."


...sau cel putin asa zice bajetii de la wikipedia si par bajeti seriosi, din cate mi-am dat eu seama.
Acum pana la urma dilema mea nu este exact care este diferenta dintre cele doua concepte, desi nici asta nu mi-e foarte clar; dilema mea este ce anume ma defineste pe mine mai exact: a NU FI nationalist, sau a NU FI patriot? Parca suna mai rau a doua, desi realitatea este una singura. Dar sa va povestesc...
Chiar daca pe undeva prin interior mi-au ramas cate ceva sentimente pentru Romania, cel mai probabil dobandite in anii de imposibilitate rationala din scoala generala, tot ce a venit peste aceste sentimente aproape native, le-as putea spune, m-a indemnat la niste trairi total opuse. Cam ce inteleg eu prin opuse: scarba, lehamite, dorinta de a-mi baga spitzul in cam tot ce se intampla pe aici, neparticiparea la vot nici chemat cu frumosul, ideea de a desfiinta cam toate posturile TV romanesti, dorinta de a ma disocia (prin exterminare, a lor, daca s-ar putea) de majoritatea personajelor din tara, incepand cu manelisti (locul 1 in inima mea merge la voi!), tarani cu dacie, trening de fas Reybok si maieu de plasa, politicieni (toti, all of them, pe principiul ca mai bine ne-ar cuceri Ungaria, sau alta natie cat mai scarboasa), pizdele care isi baga pula si mesteca guma cu gura deschisa (nu suport astea la o pizda), tiganii care atarna la fiecare loc de parcare sa le dai 10 mii, da-le-as bâte-n dinti. Sigur sunt mai multe, nu-mi vin in cap acum, dar ati prins ideea. Aaa, desigur, aceste categorii se si intrepatrund fin intre ele, asa ca nu vreau sa va pomenesc cam ce-mi trezeste un taran manelist cu dacie si trening de fas care atarna la 10 mii intr-o parcare.
Un lucru e cert si anume ca eu asociez Romania cu baietii astia. Stiu, puteti sa-mi povestiti de oamenii saraci, cinstiti, de locurile minunate, de munti, de mare, puteti chiar sa-mi scoateti ochii ca merg la mare la Vama, nu  in Bulgaria, dar toate astea nu au legatura cu patriotismul sau nationalismul, in capul meu. Pur si simplu sunt oameni care-mi plac si oameni care nu-mi plac. Daca totusi as vrea sa ma definesc cumva, mi-as spune ca sunt un cetatean european, vest-european mai exact, cred ca e stilul care mi se potriveste cel mai mult, imi plac cele mai multe lucruri de acolo.
In schimb bagarea de pula, indiferenta fata de cei din jur in trafic, bucata de liţa cu care romanul repara orice Dacie, aruncatul tigarilor din masina in mers, nonsalanta cu care se striga 'Cioara' oricarui negru care trece pe aici (dovada de gandire preistorica), conceptul conform caruia daca ti-ai pus termopane si ai dat jos doi pereti, chiar nu conteaza ca pute de seaca pe scara pana la etajul 9 al unui bloc de cacat in care stai, la tine IN CASA e bine, vitrinele cu statuete de portelan la care cei mai in varsta nu renunta nici daca le cad in cap (le lipesc cu superglue si le pun la loc), felul refractar de a fi la orice e nou sau schimbare, conceptia total muista conform careia: daca mie mi-e bine, sa merg mai departe, da-i in pulamea (alt cuvant inventat de mine, macar ortografic) pe ailalti, conceptul de PR sau organizator de evenimente pe care fiecare pizda il are de cand se naste, dar daca are si un job pe tema asta nu te mai intelegi cu ea, pizdele care nu sug pula de placere, ci doar ca sa ajunga cantarete si te fac sa intelegi asta inca dinainte de a o suge, mentalitatea de cacat conform careia daca intr-un fel sau altul l-ai rupt pe tac-tu de bani si ti-ai tras masina trebuie inevitabil sa fie alba, peste 200cp si sa freci soseaua Nordului si Dorobanti de joi dimineata pana duminica pana faci santuri, parcatul efectiv unde te doare pe tine pula, indiferent de semne, alte masini, dorinta unora, bunul simt (am vazut asta si-n Austria, la Parndorf, toate de pe iarba aveau numar de RO), in fine, toate astea ma scarbesc pana la modul la care nu prea vad legatura mea cu ele (desi stiu, simt, ca in interiorul meu am cate putin din fiecare de mai sus si lupt ca dracu sa ma schimb, sa ma controlez, daca firea e de roman de cacat).


O gura de aer dupa asa o fraza...
Imi plac multe chestii aici, in special prietenii mei si de restul locuri si cativa oameni pe care nu-i cunosc personal, dar foarte putini. Cred ca imaprtirea asta pe natii e total tampita. De ce sa il iubesc, sa ma inteleg, sa incerc sa ma inteleg cu ala de langa mine doar pentru ca e langa mine? De ce ar trebui sa tin cu Rapid, echipa plina de tigani de la primul cornet de seminte din strada pana la loje (n-am nimic cu Rapid, chiar imi sunt simpatici, culmea!), cand mie mi se pare ca mi se potriveste mai bine spiritul Barcelona, de exemplu? Doar pentru ca m-am nascut la 30 min de Giulesti si vreo 3 ore de Barca? De fiecare data cand am tinut cu echipa adversa unei echipe romanesti mi s-a reprosat: cum, tu nu tii cu echipa romaneasca, nu esti patriot? Hmm, daca asa vedeti voi situatia, nu, nu sunt patriot. Cred ca ma intereseaza mai mult valoarea din interior a omului decat chestiile astea pe care eu nu le-am cerut, altii le-au impus. Am un prieten neamt care, desi nu ne vedem decat foarte rar, e mai aproape de sufletul meu decat vreo 20 milioane de aici.
As vrea sa fac o tara formata din oameni pe care sa-i aleg eu. Aveti vreo idee cum sa fac treaba asta? Sau macar un oras, unde lumea sa se poarte normal, sau macar cum vad eu normalitatea.

Si acum vin si va intreb, NU sunt patriot, sau NU sunt nationalist? Cu siguranta sunt multe alte opinii, asa ca... enlighten me! Certati-ma, combateti-ma, dar cu argumente, pls. Si cand ne intalnim, nu va bazati ca suntem romani si nu va fac nimic rau. :D

Si ca sa aduc un argument in plus in favoarea mea, sau mai degraba o explicatie asupra a ceea ce simt, cititi aici.