05 decembrie 2019

AMS - treaba cu sexu'

Da, am scris bine AMS de la Amsterdam, nu ONS de la ia-i o bere, du-o acasa, fute-o bine, nu o mai suna a doua zi. Pe aia o stiti cu totii.

Revenind, incerc sa va povestesc peripetiile mele in Amsterdam pe latura asta cu sexul. Bine, sexul e pus acolo doar ca sa atraga publicul, ca de intamplat nu s-a intamplat nimic. Mai exact din proprie initiativa si neatrasa de interese financiare nu s-a prezentat decat o fata extrem de interesanta din Israel. Da, de pe Tinder ni s-a intamplat necazul. Cert e ca am iesit cu ea pe strazi, am povestit, am aflat lucruri extrem de interesante despre Israel, istorie, cultura, iar intr-un final mi-am dat seama de ce se uita toata lumea pe strada la noi - eram in acele momente cu cea mai urata femeie de pe strazile din Amsterdam. La mare distanta. Am incercat sa ne plimbam mai mult, sa sper ca mai gasesc un ghinionist de care sa rad. Degeaba. Era asa urata ca toata lumea din jur se intreba cu curiozitate despre orientarea mea sexuala, despre inclinarea mea spre alte specii. Nici inspiratia nu a ajutat-o foarte mult in seara aia, ca m-a invitat la un concert de ceva muzica-galagie, iar ea era cat un dop. In picioare printre olandezi era ca proptitorul de la usa, ala pus sa nu zgarii faianta daca deschizi usa mai tare. In afara de experienta asta am mai interactionat doar cu o prietena a unei prietene, dar nu am apucat prea mult, ca m-am facut de ras inainte sa incepem practic interactiunea. Nu nu, nu va ganditi la... La o masa, la restaurant, nici macar nu am ajuns pana acolo.

Deci ce voiam sa va povestesc nu are legatura cu interactiunile mele din lumea reala, ci cu experientele din zona atat de mult promovata din Amsterdam - Red Light.

Si pentru ca ma stiti un timid, pot sa spun ca mi-a luat mai mult de jumatate de an pana am facut primul pas in directia asta si am intrat curajos intr-un fel de cabina ingusta unde speram eu sa vad porn live, nebunie, stropi pe pereti, femei in pula goala, cum am vazut eu in filmele din America. Ceea ce visam eu cu speranta mea de 5 EUR s-a dovedit a fi nerealist, nu erau decat niste filme porno vechi si plictisitoare, intr-o rezolutie 200x300 de invidiat. Dupa vreo 2 minute am scos telefonul, macar sa vad ceva frumos. Partea buna e ca usa se inchidea pe dinauntru si nu te dadea nimeni afara de acolo daca se termina vizionarea. Aaa, si aveau si servetele, dar le-am vazut prea tarziu.

Al doilea pas cutezator, urmat primului la o distanta de macar jumatate de an, a fost sa imi iau inima in dinti si sa bat la geam la o domnita (sau mai bine zis sa nu fug cand a deschis usa la mine) si sa ma ancorez intr-o discutie banala despre chestii generale: de unde e, de cand face asta, daca a venit in Amsterdam sa faca facultatea, daca o suge imbracata (pula, nu ea), daca face cur, cat mai e tariful, ce face daca nu iti dai drumul etc. Bineinteles, am inceput in romana sigur pe mine, dar surprinzator nu vorbea. Sau uitase in seara aia. Am incheiat elegant cu un salut respectuos si cu promisiunea ca dau o tura si revin. Practic eram la window-shopping. Aaa, si pentru ca va stiu curiosi: era din Ucraina si facea asta de sase luni. Si e 50 EUR gaura in limita a 20 de minute. Era ca la loz in plic: mai multe trageri - mai multe sanse de castig. Pentru ea. Apropo de asta, o colega de la serviciu face parte dintr-o organizatie caritabila care le consiliaza pe fetele din Red Light. Am vrut sa aplic si eu, dar cica numai fete. M-as fi simtit ca un politist - salariu prost, dar traiam din spaga.

A treia experienta a venit dupa aproape 2 ani si jumatate si a constat intr-o seara imbibata de cultura la un teatru porno. Sau asa ii ziceau ei. Ala cu elefantul roz - Casa Rosso. Treaba aici era simpla: intrarea era 50 EUR, intrai cand voiai si stateai cand voiai, pana plecau ei acasa sau pana nu li se mai scula. Care venea prima. Actele de cultura durau cam 15 minute si se derulau fara oprire, pe un fundal sonor de parc de distractii. De altfel cand am intrat in sala, o doamna (ca trecuse de domnisoara de vreo 20 de ani) se producea pe scena si scotea din adancuri un fel de sfoara/drapel facut din niste stegulete mici cusute unul de celalalt. Pana sa imi gasesc eu locul in sala, ala bun, central, cu deschidere spre pizda, fata daduse de 2 ori turul scenei si agatase drapelul ala de niste stalpi fixati in prealabil. Si inca mai scotea din ea. Arata cam ca un ring de box. Imi si imaginam intrand 2 pugilisti inversunati, dar foarte atenti sa nu se arunce in corzi. De scarba. Dupa ce a terminat de cosolidat ringul pe toate laturile, i-a venit o idee si mai nastrusnica: a luat o banana si s-a coborat in public. Dupa ce m-a fixat cu privirea a venit la mine si, desi eu speram sa imi intinda mana si sa ma invite la o cina romantica (ca asa am eu noroc la urate), mi-a pus un picior pe umar si m-a invitat cu gesturi fara echivoc sa ii indes banana in pizda. Chestie de la care nu m-am dat in laturi, asta si pentru ca aveam o curiozitate. Drept urmare am luat banana si am scobit acolo pana a pus mana pe mana mea si m-a mai temperat. In mintea mea era un singur gand: sa vad daca reusesc sa mai scot vreun stegulet de la ringul de box, ratacit pe pereti ca ciorapii in masina de spalat.

Dupa ce si-a incheiat prestatia in ropote de aplauze si s-a tras din nou cortina, a aparut un cuplu pe o scena rotunda, cam de dimensiunea unui pat si care se invartea incet, uniform, in sensul acelor de ceasornic. Probabil ca sa-i prajeasca uniform pe cele 4 buci la lumina reflectoarelor. Ce mi s-a parut surprinzator e ca oamenii au aparut de zici ca erau acasa si intrase peste ei proprietarul sa le ceara chiria. Mai exact el era ditai falusul, iar ea se lua in gura cu el cu mare simt de raspundere. In intervalele dintre pulile la falca, apucau sa se si certe usor. Ca intr-o seara banala de luni in Militari, etajul 8, ea parea ca ii reproseaza ca nu a dat de mancare la pisica, gunoiul pute in bucatarie si iar a dat banii la bagaboante. Mi s-a parut ca am auzit-o: "Nu ti-as mai da pizda astazi, dar mi-e rusine de oamenii astia!". Cred ca la un moment dat i s-a luat si lui de scandal, ca a intors-o si a luat-o pe la spate. Macar sa nu-i mai simta privirea plina de repros. Ce mi s-a parut de remarcat e ca dupa ce s-a terminat vizionarea, se inchidea cortina si el tot ii dadea pe la spate. Probabil ca sa nu-l muste. Si in tot aranjamentul asta, nu am putut sa nu ma intreb daca or fi angajat si sufleor.

In cele 2 ore cat am stat la teatru (eu as fi plecat dupa 30 de minute, dar te faci de ras daca pleci dupa 30 de minute de la teatru, afara asteapta regizorul, te intreaba de ce nu ti-a placut piesa) s-au mai perindat fie cupluri, fie doar femei singure, dar nu si neconsolate. Asta pentru ca stiau sa se consoleze singure, uneori cu ajutorul unor voluntari. Chiar m-am enervat pe lipsa mea de curaj cand a solicitat una cinci voluntari pe scena, iar eu ma simteam pregatit sa ma duc si eu daca mai cere un al saselea. Cert e ca din cei 5, cu unu a postit o tigara pe scena, el cu gura, ea cu pizda, altuia i-a fluturat-o pe la nas cam cum fac solistele noastre de muzica pop lu' Viorel Lis la Antena 1, chestii minore. Alta s-a apucat sa scoata lucruri din pizda (se pare ca o pizda incapatoare e la mare cautare in bransa asta): o margica, o bratara, ceasul lu' ala din primul rand, zici ca era nepoata lu Iosefini. Eu eram ca un copil, speram la un porumbel, un iepure, o minge de baschet. Oricum, nu ceva perisabil la intuneric si umiditate.

In orice caz, atmosfera generala nu era nici pe departe una porno, adica te puteai abtine lejer de la a te cauta prin buzunare dupa pula. Nici semi-lumina din sala nu ajuta, nici randurile destul de apropiate si nici sleahta de chinezi din jur, despre care nu erai sigur daca sunt barbati sau femei. Plus ca era un du-te/vino continuu de nu stiu cum se mai concentrau actorii. Chiar am fost mandru cand am iesit ca am rezistat asa mult (pun intended!). Faza tare a fost ca afara cand am iesit l-am vazut la o tigara pe ala de se certa pe scena, ala care nu daduse cu aspiratorul. Cred ca de nervi fuma. Afara nu mai parea asa impozant, era mic si cu un nas foarte mare si ii atarna pe crac. Am vrut sa ii zic: "Ce faci, maestre, ai uitat replica?". Oricum, marele meu regret e ca nu am tras ceva inainte. Cred ca tot spectacolul asta descris mai sus ar fi fost doar o mica parte din ceea as fi vazut si mi-as fi imaginat eu. Data viitoare ma duc pregatit.

Cam aici m-am oprit cu aventurile pe partea asta, sper ca in curand, peste nu multi ani, sa indraznesc chiar sa intru intr-un acvariu la 50 de EUR si sa povestesc si de acolo. Bine ar fi sa vina si fata.


21 noiembrie 2016

Swing When You're Winning

Ca sa nu va dezamagesc, dupa articolul trecut, Tinder, subiect adolescentin, sa trecem si la lucruri serioase. Am fost de curand (nu conteaza locatia, sa presupunem undeva intr-o galaxie nu foarte indepartata) la un club de swing. Nu va apucati sa dati din picioare pe sub masa, ca nu e vorba de asta. E vorba de un club de swingeri, adica, stiti voi, d-ala de-i place lu Razvan a lu nea Mircea.
Acum, stii cum e, te duci cu un prieten la un club de swing. Ce aport aduci tu comunitatii? Care e valuta ta de schimb? Mai exact swing what? Well, asta ne-au intrebat si ei, dupa care ne-au admis pentru ca eram baieti simpatici (si ne statea rau cu 115 EUR in portofel). Ba chiar au insistat sa nu ne prezentam mai tarziu de ora 22.30 ca sa ne aratam seriozitatea si disponibilitatea. Vorba unui prieten: dupa aia raman numai sanitarele.
Bun, si dupa ce ne-am incins noi intr-un irish pub la un meci si o bere doua bere, ne-a luat entuziasmul (de parca sa privim cu pofta la fetele din bar nu ne mai era suficient) si am decis sa descindem in necunoscut.
Si desi seara incepuse nasol (Barcelona a facut egal, Real a castigat la Atletico, ManU a facut egal cu Arsenal), noi am zis ca o reglam din incheietura pe parcurs. Si cata dreptate am avut (cu incheietura).
Practic am ajuns acolo, pe o strada ascunsa, la o usa discreta, unde in final ne-a intampinat un gras in chiloti si cu o vesta de piele pe burta imensa scoasa in relief. Dar nu, nu am vrut sa ascultam evidenta care incerca sa ne transmita un mesaj. Interesant e ca desi noi adusesem cu noi si o cantitate considerabila de tarse sau poate tocmai d-aia, taximetristul care ne adusese nu doar voia sa intre si el, dar se inghesuia sa ne ia si fata. A fost respins cu un gest discret si un "Mars in gatu ma-tii ca nu-i de tine aici!". In fine, s-a resemnat. Destept om!
Intram intr-un hol cat al meu din Bucuresti (il stiti cu totii), unde ni se explica regulile jocului: dezbracarea la chiloti, telefoanele intr-o punga, banii la mandea si bafta inauntru. Aaa, si ce e mai important: daca te plezneste neinspiratia sa vrei sa dai la vreuna din zane, codul (foarte discret de altfel) e sa o mangai pe sold, daca nu iti scuipa in palma, poti sa cauti mai adanc, pana la cot, eventual. Plus mancare si bautura free toata seara. Am sperat ca macar pe latura asta sa-i dau peste cap business case-ul mosului.
Odata intrat, eram ca Alice in gaura iepurelui. In sensul ca era ceva foarte mic si plin de niste aratari dintre cele mai ciudate, daca le putem spune asa celor 3 babe de peste 60 de ani la peleul gol si vreo 7-8 neterminati, in diverse stari de lancezeala. Pe pereti numai filme porno, reusite de altfel, dar care nu semanau in niciun fel cu aratarile printre care eram obligat sa convietuiesc in urmatoarele ore, o camera pentru SM, cu bice, catuse, niste chestii ca paletele de cricket (or fi avut clienti regulati multi indieni pasionati). In rest, amenajarea impecabila: cateva bungalouri (adica niste saltele pe jos in niste separeuri cu pereti precari), in care cei mai norocosi (oare?!) dintre dubiosii aia aveau ocazia sa dea si sa primeasca favoruri aproape sexuale de la una dintre tinerele (acum 40 de ani) din incinta. Primul meu reflex, firesc de altfel, a fost sa caut mai adanc, poate dau si de petrecerea promisa: tinerele cu sotii de mana, tinerele singure si triste pe niste petale mari de nufar, cu mana-n pizda, eventual, pentru a ne da indicii, paradisul promis, practic. Am dat de o bucatarie cu 3 felii de salam si 2 de cascaval (de la un mic dejun luat la pachet dintr-un hotel cu paznic mai putin vigilent) plus un frigider plin ochi. Cu apa minerala, suc de portocale si cateva beri locale, de o varsta cu localnicii, aparent. Deci m-am lamurit si cu mancatul si cu bautul, e clar, trebuie sa futem de 100 EUR. Usor de zis, greu de facut. 5 beri si 4 tigari mai tarziu (nu iarba, din pacate, desi cred ca in situatia data nu-si facea efectul), eram tot pe loc, pe un taburet la bar, in chiloti si privind infricosat in jur. Vine la mine grasul care ne-a intampinat. In ciuda faptului ca-mi luase banii ca la fraieri, incepuse sa mi se para din ce in ce mai reusit fizic. Daca incerca o sala, o bicicleta, ceva dieta vreo 15 ani intens, le lua fata la tinerele din local. Asta si pentru ca niciuna n-o mai ducea 15 ani garantat. Asadar vine si imi spune ca daca vreau sa fut, trebuie sa ma si implic ca nu vine niciuna la mine, trebuie sa ma duc eu la ele. Respirand usurat auzindu-i garantia, m-am adancit si mai tare in bere. Aparent, ori eram cei mai reusiti din local (fara falsa modestie, m-as fi supt si futut singur fata de ce era acolo), ori batranele alea nu stiau regula, ca au inceput sa vina la mine si la prietenul meu si sa ne intrebe ingrijorate de ce nu dansam si noi la masa lor. Le-am spus ca noi suntem cu orchestra, nu ne implicam prea mult pe ringul de dans, dar sa se pregateasca ca aveam sa facem o exceptie si sa intram in hora. Ceea ce, evident, ne-a mai cumparat vreo jumatate de ora de liniste. Ma rog, liniste e mult spus, ca in pofida actelor sexuale incredibil de lame, femeile insistau sa geama destul de galagios. Ca sa dea semnale ca inca sunt vii, presupun eu. Dar cei mai demni de mila (de-mi venea sa ii iau la picioare in gura ca au ajuns singuri, nefortati, in starea asta) erau cate unii care se uitau in separeuri la cei care dadeau la buci si intindeau si ei o mana sa molfaie o tata, o buca sau probabil o pereche de coaie, in functie de agilitate. Era unu care semana cu piticul ala din Twin Peaks, pentru cei care au deschis mai devreme televizoarele, acum vreo 20 de ani. Distractiv devenea cand trebuia sa treci pe culoarele relativ inguste, unul pe langa altul, in chiloti, cu  mana la pula in diverse stari de alerta. Ma simteam ca in autobuz la inghesuiala, doar ca acolo mai nimeream si cate o tata, o buca, ceva.
Partea misto e ca prietenul asta al meu tinea cu tot dinadinsul sa nu-si bata joc de bani (sau sa-si bata de toti banii) si a reusit sa-i ia lu unu nevasta din brate ca sa-i dea o muie si un sex anal. Acum, ea saraca era grasa, batrana si tunsa cu ciobul. Probabil a considerat-o o onoare. Chiar i-a anticipat varsta lui: 30 ani. Probabil si-a trecut-o si in palmares, a marcat ziua in calendar cu remindere anuale, nu mai spera de 15 ani sa aiba asa momente fericite in viata. In orice caz, dupa ce a disparut cu ea pe scari (de mi-era ca-i sta inima si o ducem pe brate in pizda goala afara in strada) si din semnele disperate pe care mi le facea asta sa indraznesc si eu, presupun ca a iesit o muie si indelungi discutii conceptuale despre swing, plus un tratat de istoria omenirii, ca au stat peste jumatate de ora acolo intinsi dar cu vizibila distanta intre ei. Vorba unui alt prieten: aveai ce vorbi cu ea.
Intre timp se cam lasase intunericul, era aproape ora 1 noaptea, tinerele probabil erau trecute de vreo 4 ore de ora de somn si functiile organice incepeau sa slabeasca. A venit o blonda la mine (Brigitte Bardot peste vreo 10 ani de joaca cu cainii), care mi-a povestit ca era in oras pentru o conferinta si si-a facut totusi timp sa vina sa-si ia diverse palete pe cur si burti pe piept de la necunoscuti si ca daca as dori sa aplic si eu, ar fi voioasa sa imi aprobe pe loc, fara buletin, cererea. Timid fiind, nu am putut sa o intreb sincer daca imi da tatele sa ies cu ele putin afara sa tin pe picior, deci am refuzat-o politicos intrutotul. Motiv pentru care mi-a chestionat in cel mai sincer si inofensiv mod cu putinta sexualitatea. Am vrut sa-i cer numarul lu stranepoata-sa, sperand ca poate-i mosteneste apetitul pentru pula, dar seamana cu ta-su, oricare ar fi ala.
Si ca seara sa fie completa, vine grasul la mine, probabil intr-o ultima incercare sa se scuze ca mi-a luat banii in cel mai ordinar mod cu putinta si-mi spune ca au mai fost cateva dar au plecat mai inainte. In sinea mea ma gandesc ca poate au crapat si le-a scos prin spate. Si-mi spune ca sunt destul de atractiv, trebuie doar sa incerc, sa nu-mi fie frica de respingere. Numai sufletul meu stia ca mi-era frica de acceptare, nu de respingere.
In toata povestea asta, riscant e ca daca ajung acum la fetele din vitrina in Amsterdam, ma indragostesc pe loc. Partea buna e, totusi, ca am avut material sa scriu povestea asta. Primesc si feedback in PM, sa aflu unde am gresit, de la cei mai experimentati.

21 aprilie 2016

Pentru ca Tinder

Si iata, fetii mosului, ca a venit momentul in care sa discutam si despre minunea asta a tehnologiei numita Tinder. Daca acum vreo 7-8 ani ma minunam de Facebook si-l comentam aici, astazi se pare ca ridicam stacheta la un alt nivel.
Pentru cine nu cunoaste, Tinder este o aplicatie prin care... c'mon ca nu ma prostiti, toti o cunoasteti. Bineinteles, nu ca ati folosi-o, ci ca ati auzit de la cineva pe care nu-l iubiti si nu-l apreciati si va disociati de el. Sau ati instalat-o 2-3 zile de curiozitate. Si eu la fel, ca sa se inteleaga.
Deci pe scurt e aplicatia aia cu swipe stanga - swipe dreapta in speranta ca sooner rather than later veti face swipe inauntru - swipe in afara. Si aici intervin mai multe aspecte:

- partea proasta e ca aplicatia asta e prost interpretata/inteleasa de romani. Scopul ei initial a fost sa va vina mai usor sa va futeti. Sau sa visati ca o sa va futeti chiar si cand stati pe canapea si molfaiti la chipsuri, fiindu-va prea lene pentru a interactiona cat de cat intelectual cu un reprezentant al sexului opus, incercand sa va puneti in valoare calitatile sau sa ascundeti lipsa lor. La romani, insa, Tinder este ca un fel de zid al plangerilor, unde toti nefericitii in dragoste sau viata se prezinta cu o privire tremuranda si o ultima licarire de speranta in suflet ca vor gasi ceea ce prin contact direct viata i-a privat sa gaseasca. Orice mai jos de Fat-Frumos pe Tinder e inacceptabil, pe principiul ca daca tot nu am fost in stare sa gasesc ceva cat de cat onorabil in viata reala, macar aici, unde sansele sunt oricum mai mici, sa dau lovitura si sa-l trag de urechi chiar pe ala castigator. E un fel de loto: ai rate la casa, la masina si te-a dat afara de la job? Joci la ruleta, pui totul pe un numar, la bal sau la spital. Fireste, ca si in viata reala, si aici cei mai multi ajung la spital (desi stiu si un caz fericit, pentru care ma bucur, dar nu ii divulg). Unii chiar cu boli grave si care se iau.

- al doilea aspect e ca nu prea intelege toata lumea tehnologia. Si asta te dezavantajeaza incepand de la faptul ca-ti tai degetele in blender, ca te uiti ca rama in piatra la niste purici pe televizor, ca tii telefonul smart cu microfonul la ureche sau, in cazul de fata, ca nu intelegi cum functioneaza lucrurile pe Tinder. Mai concret: dupa cum spuneam, fiecare persoana intra "doar de curiozitate", vrea sa vada despre ce e vorba. Well, aici e ca pe Facebook, you gotta give some to get some. Daca tu pui o singura poza si aia goala sau pui poze cu natura, o sa ai sanse foarte mici sa ti se intample lucruri interesante in aplicatie, in afara faptului ca o sa vezi numeroase profile de persoane si poze ale caror nume nu iti spun nimic si cu care nu vei interactiona in veci. Ce vreau sa zic e ca daca nu pui o poza cu tine cat de cat interesanta (macar fake, cu o pizda buna), e mai greu de crezut ca o sa ii atragi pe cei care, ca si tine, iubesc fluturii, diminetile pe munte si pisicii pufosi. Aia, de regula, nu prea o ard pe Tinder, isi plang nefericirea in alta parte, de regula pe un blog tematic.

- ar mai fi si chestii tehnice pe care nu le prea prind inca, dar lucrez la ele. De exemplu, daca eu am range de 10 km si dau LIKE cuiva, iar ea are range 3 km, voi aparea in pachetul ei de carti de joc? Probabil numai daca are drum prin vecini la mine in bloc, caz in care ar trebui sa ma implic, ca devine comod. Pe de alta parte, aplicatia asta merge atat de prost, incat e doar un pretext ori sa va futeti repede, ori sa treceti la dialog pe Facebook, in orice caz, sa va miscati repede de acolo cu declaratiile.

Dar hai sa va prezint cateva tipologii de femei (ca na...) prezente si intalnite pe Tinder (fara frica fetelor, nu dau nume). Daca vreo fata are de partea ei vreo statistica privitoare la masculii de pe Tinder, as fi incantat sa i-o citesc, corectez gramatical si public aici intr-o editie viitoare.

Deci, ar fi asa:

1. Ca regula de baza pe Tinder, toate femeile care pun poze numai cu fata sau maxim pana spre umeri sunt grase. Este prima regula pe care trebuie sa o intelegeti (sau ca femei, sa reflectati la ea si sa actionati in consecinta). Am ajuns atat de skilled incat imi dau seama daca o femeie e grasa dupa cutele din jurul ochilor si dupa carnea de pe nas. Deci poanta asta nu mai tine. Si oricum, nu e ca si cand ar vinde o masina, ai luat-o, te-ai ars, nu mai poti s-o dai inapoi. Poate sa te prosteasca intr-o prima faza, sa va intalniti intr-o cafenea, unde sa te scuzi politicos pana la baie si sa rupi usa.

2. O specie aparte de femei sunt make-up artistele (bineinteles, probabil indeletnicirea vine de pe Facebook, deci pot fi considerate o specie aparte si acolo). Astea, in principiu, vor sa spuna ca nu prea au facut mare lucru tot timpul asta de cand au inceput sa inteleaga pe ce picior e pizda, doar s-au jucat cu un creion de buze, un gloss si ce mai au ele in arsenal acolo, drept pentru care deodata si-au dat seama ca pot sa faca o profesie in asta. Sau macar sa para ca au o profesie. Bineinteles, in materie de poze (in special cele doar cu fata sau pana la gat) sunt de exceptie, ca doar na, fac reclama firmei.

3. Mai e o categorie de femei care au adaptat (dupa puterea lor de intelegere) Tinder ca mediu de publicitate, respectiv pun reclame la sex pe bani. Mi se pare in principiu o idee buna, doar ca si aici au ratat o veriga din mersul logic al lucrurilor, respectiv faptul ca pun o poza si un nr de telefon le ofera aceeasi sansa de a face bani pe care o au si daca dau pliante la metrou (exceptand costurile aferente). Ce vreau sa spun e ca trebuie cel putin un ADD/LIKE/SWIPE reciproc, ca sa reusesti sa-l angrenezi pe fraier intr-o conversatie si sa-i iei banii ulterior. Altfel, esti la mana lui, care in mod inevitabil se duce mai natural direct la pula s-o frece decat la telefonul mobil sa te sune. Si nu le vad dand ele la randul lor SWIPE la toti care le-au dat SWIPE. Nu ma intrebati de unde stiu asta.

4. Intamplator (ma jur!), au aparut la mine pe Tinder si barbati/baieti, desi in setarile aplicatiei nu am facut nicio gafa. Acum ma intreb daca sunt atat de confuzi in ceea ce priveste propria sexualitate, pur si simplu pe Facebook (de unde Tinder isi ia informatia) nu s-au descurcat sa aleaga masculin (aveau 50% sanse) sau s-au gandit ca daca se trec drept femei, au sanse mai multe sa-si treaca prin cur diverse chestii lungi si tari. Caz in care ii dezamagesc spunandu-le ca daca s-au trecut drept femei, or sa apara la barbatii care cauta femei, pe cand un BOTE va cauta intotdeauna in aplicatie barbati ca sa isi rezolve poftele, drept pentru care mai bine se dadeau baieti (chiar daca cu suflet de femeie, cum se cred), caci asa nu vor reusi decat sa scarbeasca asistenta. De altfel i-am si dat LIKE unuia, cred ca l-am bagat in confuzie asa tare ca si-a sters aplicatia.

5. Am mai descoperit, evident, inevitabil, pe Tinder si prietene, persoane cunoscute. Frumusetea acestui fapt e ca atunci cand se intampla, e ca si cand te intalnesti cu un coleg de serviciu la curve. Nu e cel mai demn si distins loc in care sa va salutati (ca in videoclipul ala cand isi tineau pulile unul altuia sa se pise), dar nici nu poti sa razi de celalalt, ca e evident ca sunteti acolo in aceleasi scopuri. Cel mai decent ar fi sa va evitati discret si sa va vedeti de cautare. Sau sa va futeti. Dar in cazul asta nu se pune ca si cand ati lua-o de la zero, nu o puneti la numaratoarea cu femeile futute de pe Tinder, nu trisati!

6. Mai sunt acele personaje care tin sa precizeze inca din start: "fara ONS". Pentru cine nu stie ce inseamna ONS, are probleme majore in a tine pasul cu societatea moderna. Sau pur si simplu are o viata fericita. Acum, daca te duci la McDonald's si-ti iei salata sau la curve si le plangi pe umar, e cam acelasi lucru. Adica e ca in bancul cu diferenta intre sex si laba: practic sunt cam la fel, dar la sex mai cunosti oameni, mai schimbi impresii. Si eu suspectez ca fiecare care declara direct "fara ONS" spera in secret macar sa-i fie propus asa ceva, la care sa inceapa sa adapteze regula, sa-i gaseasca exceptii inainte si scuze dupa. Adica fireste ca vrem sa cunoastem oameni frumosi si prietenosi si sa discutam despre stratul de ozon si blana ursilor polari, dar pe Tinder?!? Trebuia sa vina cu manual de instructiune aplicatia asta?!?

Eu cam atat am detectat pana acum. Si asta in doar cateva zile, ca am intrat numai sa vad cum e, ca mi-a zis un prieten, dupa care am dezinstalat aplicatia.

PS. Merci Vlad Mihailescu ca m-ai starnit azi, ca nu ma apucam niciodata. :)

08 iunie 2015

Pe scara mea

Nu e scara mea!!
Pe scara mea oamenii sunt nebuni. E un understatement, de fapt, sunt nebuni combinati cu prosti, de nu imi dau seama cum stiu sa respire. Sunt 10 apartamente cu o medie de 2.5 oameni pe apartament, conform unui scurt calcul facut pe baza hartiei cu intretinerea (si cu largi fluctuatii in perioadele, deloc de neglijat, cand mai campeaza la mine diversi cetateni, in numar mai mic sau mai mare).
Am ajuns in bloc in 2007 (toamna, daca intereseaza pe cineva). Instant m-a intampinat vecinul de la 2 (eu stau la 3, fara lift, dar revin mai tarziu), adicatelea de sub mine (desi nu m-ar onora imaginea) si mi-a marturisit ca el e tigan si ca si nevasta-sa e tiganca (ca doar nu lua vreo finlandeza) si ca ei asculta si manele si spera sa nu ma deranjeze. Citindu-mi tristetea si usoara senzatie de voma, a adaugat ca e un domn, are gusturi, asculta numai manele misto, adica de dragoste, de suflet. Presupun ca le eliminase din playlist pe cele cu dusmanii, ca astea mai ramaneau. Eu, in sinea mea, zambeam oarecum relaxat. Nu a inteles de unde detasarea pana a doua zi cand am adus cele 7 boxe (+1 - subwoofer) si cele 21 de kile de amplificator. Drept pentru care am cazut la pace: daca pe el nu il deranjeaza muzica mea, nici pe mine nu ma deranjeaza muzica lui. Bine, aici avea din start dezavantajul ca eu eram deasupra lui, iar subwooferul are prostul obicei sa stea cu difuzorul in jos, oricum il pui.

16 februarie 2015

Va plac ceaiul?

Livada cu ceai
Revin la povesti care mi se intampla, pentru ca se pare ca, desi cu o frecventa mai scazuta lately (pe timpul iernii e mai greu), inca mi se intampla lucruri iesite din comun sau cel putin din ideea mea de decenta si normalitate.

Mai exact, am fost weekendul trecut la Mall la Baneasa duminica dupa-amiaza, ca orice bucurestean care se respecta. Adevarul e ca eram cam toti acolo, ne calcam pe picioare, pe borduri, pe locurile de parcare, asa cum sta bine la romani. X6-ele trona frumos pe locurile cu parcarea interzisa, pe trotuarele pe care se fortau carucioarele cu cumparaturi sa isi faca loc, pe locurile de handicapati era intrecere, numai paralimpici peste tot.


30 ianuarie 2015

Despre trafic

Ei bine, pentru cei care asteapta o poveste cu foite, prafuri, lingurite, brichete, ace, brice si carice, nu, nu este vorba despre acel tip de trafic. Nu numai ca nu ma pricep eu, dar nici nu e atat de dezvoltat la noi incat sa faca obiectul unei intamplari savuroase, cel putin in viata mea.
Este vorba despre traficul DE CACAT din Bucuresti si despre felul in care este acesta influentat de psihologia DE CACAT a oamenilor de prin aceste locuri.
Si o sa ma refer punctual, dar total aleator, la situatii DE CACAT intalnite in traficul de zi cu zi.


18 ianuarie 2015

Daemons

De Boboteaza i se spune ca noaptea se mai intampla uneori sa isi viseze ursitul/a. Sau demonul, in cazul sau. Dupa luni de zile in care nu i-a mai bantuit visele, apare. Pe dimineata, zambitoare, in parc. El uita de tot si toate si se duce spre ea. Primeste un zambet si o mangaiere pe frunte, pe care o simte parca si a doua zi, treaz. Un zambet amar il incearca in vis. Stie ca e doar un vis. Se trezeste fara ceas, isi aduce aminte visul si zambeste nostalgic si usor distrat. Nu trist. Ce bine, trebuie sa plece la munca, viata reala il asteapta inapoi.

Doua saptamani mai tarziu, timp in care nu mai exista contact intre ei pe calea viselor, singura disponibila, ii bate din nou la usa patului. De data asta si mai zambitoare, un zambet cald, apropiat, ca pe vremuri. E atat de frumoasa! Ca de obicei, visele cu ea sunt scurte. Se deruleaza pe repede inainte. Cateva clipe de fericire in doi, apoi ea ramane insarcinata. Se insoara la un preot care scapa verighetele pe jos inainte sa li le puna. Pe malul unei ape, seara, o doare sarcina. Se catara pe un fel de constructie, el o implora sa se dea jos. Ar face orice sa ia durerea asupra lui. In zare, peste apa, erupe un vulcan. Ea ii sta in brate, il priveste cu acelasi zambet cald si ii spune ca e fericita. El ii raspunde ca si el e fericit si ca ar vrea sa moara pentru ea. Si ii mai spune ceva in vis: ca singurul lucru care il intristeaza totusi putin e ca e doar un vis. In momentul ala, de la eruptia vulcanului, se prabuseste o placa de granit peste amandoi si visul se termina. Ce vrei, asa e in vis.
El nu mai doarme pana dimineata. Dupa multa vreme, plange din nou dupa ea.




24 aprilie 2014

M-au taiat

M-au luat la carioca inainte de operatie
Ei bine, contrar asteptarilor, nu urmeaza o poveste cu si despre minoritatile hinlocuitoare, ci chiar facts of life. Respectiv m-am operat de varice. Chestiile alea care par vene, dar atarna exagerat pe cel putin unul din picioare, fara un scop anume si se maresc/inmultesc de la an la an. In cazul meu ultimii 20 de ani. As fi putut face gestul asta oricand, daca nu as fi resimtit o usoara jena de principiu, o lipsa la capitolul curaj si incredere.

Si trecand peste etapele preliminare, vizite la doctori, discutii, sfaturi etc., intre rezolutiile de anul asta, elaborate pe 1 ianuarie, am inclus-o si pe asta, constient ca va fi cea mai greu de atins. S-a dovedit, spre uimirea mea, ca fiind cea mai tangibila si realizabila. Cand v-am zis eu ca cu femeile astea nu-i simplu...

Dar sa trecem la poveste. Dupa multe indoieli si lupte, ca toti voiau sa ma taie, de parca am vene de aur, am decis sa ma tai la spitalul Colentina pe principiul: la ce restaurant mancam cei mai buni cremwursti din oras? Nu stiu, da-i incolo, sunt doar niste cremwursti, du-te oriunde, mananca-i si rezolva problema.
Sau cel putin asa am gandit eu initial, ca mi se bagase in cap ca e o operatie foarte simpla, te taie de 2 ori din talent si pleci pe picioare valsand, iar pentru baschet iti mai trebuie 2 zile.

27 februarie 2014

Din ciclu': Organele statului roman pe ciclu'

Talentatii politisti romani se joaca de-a detectivii
După cum vă puteţi da seama din titlu, e vorba de sânge. Mult sânge. In creierul lor. Si cacat, dar nu mergea in titlu.
Adica toata lumea normala la cap din Romania stie ca organele statului sunt praf, cacat, facute din laba sau cum vrem sa le denumim plastic incompetenta si neputinta, plus blazarea, resemnarea si, de cele mai multe ori, prostia.
Am avut parte de curand de un episod scurt, dar foarte relevant cu privire la calitatile de mai sus, dar cu iz oficial.
Si ca sa nu va pun sa cititi mult despre un subiect atat de scarbos, cu exemple cu miile, din care multe vi s-au intamplat si voua cu siguranta, o sa fiu scurt. Hmm, sau mai degraba rapid. Hmm, nu suna bine nicicum, dar in fine..
Am primit acum cateva zile un plic in posta. Evident ca nu primesc decat facturi, amenzi si instiintari de plata sau de evacuare, de stins gazele, de amenintare, chestii delicate si sensibile. Ei bine, de data asta, spre surprinderea mea.. a fost la fel. Am primit o scrisoare de la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti. De ce statea pe langa si nu au luat o masa mai mare sa incapa toti nu pot sa inteleg, dar poate nu e treaba mea.

30 ianuarie 2014

Gradele de nesimtire la romani - UPDATED


UPDATE 04.02.2014: Fix 7 zile si 5 echipaje de politie mai tarziu, VICTORIE! Au ridicat masina cu pricina. Semn ca nici eforturile mele nu au ramas neapreciate: cumparat lopata telescopica de plastic si kil de sare din Carrefour, inchiriat lopata mai mare si cu care chiar poti face treaba de la benzinarie, glumit cu benzinaresele pentru a evita plata unei taxe de 10 RON pentru lopata cea mare, telefonat cu insistenta la Politia Locala de vreo 5-6 ori, primit echipaje cu paine (mai putina) si sare (de drum) pe straduta mea etc. Rezultatul in poza alaturata. In continuare, strategia se axeaza pe evitarea de a parca masina personala pe locul acela, spre a impiedica eventualele activitati de razbunare, caci, conform proverbului, razbunarea e arma prostului, iar in cazul de fata s-a demonstrat destul de limpede ca e vorba de un duel intre doi titani in domeniu. Deci implicit, trecem la razboiul psihologic la pasul urmator.
Sper totusi pe viitor sa pot sa ma abtin in limitele bunului simt de la a chema platforma pentru orice masina care adulmeca locul meu de parcare, intrucat, data fiind simplitatea procedurii (acum, dupa o saptamana de cautari si eforturi), tentatia e mare. Apreciez chiar ca, daca as primi un procent din amenda + comision ridicare masina (oricat de mic ar fi el), as fi un pic mai bine ca in reclamele acelea la munca de acasa cu 300 USD/zi.