21 noiembrie 2016

Swing When You're Winning

Ca sa nu va dezamagesc, dupa articolul trecut, Tinder, subiect adolescentin, sa trecem si la lucruri serioase. Am fost de curand (nu conteaza locatia, sa presupunem undeva intr-o galaxie nu foarte indepartata) la un club de swing. Nu va apucati sa dati din picioare pe sub masa, ca nu e vorba de asta. E vorba de un club de swingeri, adica, stiti voi, d-ala de-i place lu Razvan a lu nea Mircea.
Acum, stii cum e, te duci cu un prieten la un club de swing. Ce aport aduci tu comunitatii? Care e valuta ta de schimb? Mai exact swing what? Well, asta ne-au intrebat si ei, dupa care ne-au admis pentru ca eram baieti simpatici (si ne statea rau cu 115 EUR in portofel). Ba chiar au insistat sa nu ne prezentam mai tarziu de ora 22.30 ca sa ne aratam seriozitatea si disponibilitatea. Vorba unui prieten: dupa aia raman numai sanitarele.
Bun, si dupa ce ne-am incins noi intr-un irish pub la un meci si o bere doua bere, ne-a luat entuziasmul (de parca sa privim cu pofta la fetele din bar nu ne mai era suficient) si am decis sa descindem in necunoscut.
Si desi seara incepuse nasol (Barcelona a facut egal, Real a castigat la Atletico, ManU a facut egal cu Arsenal), noi am zis ca o reglam din incheietura pe parcurs. Si cata dreptate am avut (cu incheietura).
Practic am ajuns acolo, pe o strada ascunsa, la o usa discreta, unde in final ne-a intampinat un gras in chiloti si cu o vesta de piele pe burta imensa scoasa in relief. Dar nu, nu am vrut sa ascultam evidenta care incerca sa ne transmita un mesaj. Interesant e ca desi noi adusesem cu noi si o cantitate considerabila de tarse sau poate tocmai d-aia, taximetristul care ne adusese nu doar voia sa intre si el, dar se inghesuia sa ne ia si fata. A fost respins cu un gest discret si un "Mars in gatu ma-tii ca nu-i de tine aici!". In fine, s-a resemnat. Destept om!
Intram intr-un hol cat al meu din Bucuresti (il stiti cu totii), unde ni se explica regulile jocului: dezbracarea la chiloti, telefoanele intr-o punga, banii la mandea si bafta inauntru. Aaa, si ce e mai important: daca te plezneste neinspiratia sa vrei sa dai la vreuna din zane, codul (foarte discret de altfel) e sa o mangai pe sold, daca nu iti scuipa in palma, poti sa cauti mai adanc, pana la cot, eventual. Plus mancare si bautura free toata seara. Am sperat ca macar pe latura asta sa-i dau peste cap business case-ul mosului.
Odata intrat, eram ca Alice in gaura iepurelui. In sensul ca era ceva foarte mic si plin de niste aratari dintre cele mai ciudate, daca le putem spune asa celor 3 babe de peste 60 de ani la peleul gol si vreo 7-8 neterminati, in diverse stari de lancezeala. Pe pereti numai filme porno, reusite de altfel, dar care nu semanau in niciun fel cu aratarile printre care eram obligat sa convietuiesc in urmatoarele ore, o camera pentru SM, cu bice, catuse, niste chestii ca paletele de cricket (or fi avut clienti regulati multi indieni pasionati). In rest, amenajarea impecabila: cateva bungalouri (adica niste saltele pe jos in niste separeuri cu pereti precari), in care cei mai norocosi (oare?!) dintre dubiosii aia aveau ocazia sa dea si sa primeasca favoruri aproape sexuale de la una dintre tinerele (acum 40 de ani) din incinta. Primul meu reflex, firesc de altfel, a fost sa caut mai adanc, poate dau si de petrecerea promisa: tinerele cu sotii de mana, tinerele singure si triste pe niste petale mari de nufar, cu mana-n pizda, eventual, pentru a ne da indicii, paradisul promis, practic. Am dat de o bucatarie cu 3 felii de salam si 2 de cascaval (de la un mic dejun luat la pachet dintr-un hotel cu paznic mai putin vigilent) plus un frigider plin ochi. Cu apa minerala, suc de portocale si cateva beri locale, de o varsta cu localnicii, aparent. Deci m-am lamurit si cu mancatul si cu bautul, e clar, trebuie sa futem de 100 EUR. Usor de zis, greu de facut. 5 beri si 4 tigari mai tarziu (nu iarba, din pacate, desi cred ca in situatia data nu-si facea efectul), eram tot pe loc, pe un taburet la bar, in chiloti si privind infricosat in jur. Vine la mine grasul care ne-a intampinat. In ciuda faptului ca-mi luase banii ca la fraieri, incepuse sa mi se para din ce in ce mai reusit fizic. Daca incerca o sala, o bicicleta, ceva dieta vreo 15 ani intens, le lua fata la tinerele din local. Asta si pentru ca niciuna n-o mai ducea 15 ani garantat. Asadar vine si imi spune ca daca vreau sa fut, trebuie sa ma si implic ca nu vine niciuna la mine, trebuie sa ma duc eu la ele. Respirand usurat auzindu-i garantia, m-am adancit si mai tare in bere. Aparent, ori eram cei mai reusiti din local (fara falsa modestie, m-as fi supt si futut singur fata de ce era acolo), ori batranele alea nu stiau regula, ca au inceput sa vina la mine si la prietenul meu si sa ne intrebe ingrijorate de ce nu dansam si noi la masa lor. Le-am spus ca noi suntem cu orchestra, nu ne implicam prea mult pe ringul de dans, dar sa se pregateasca ca aveam sa facem o exceptie si sa intram in hora. Ceea ce, evident, ne-a mai cumparat vreo jumatate de ora de liniste. Ma rog, liniste e mult spus, ca in pofida actelor sexuale incredibil de lame, femeile insistau sa geama destul de galagios. Ca sa dea semnale ca inca sunt vii, presupun eu. Dar cei mai demni de mila (de-mi venea sa ii iau la picioare in gura ca au ajuns singuri, nefortati, in starea asta) erau cate unii care se uitau in separeuri la cei care dadeau la buci si intindeau si ei o mana sa molfaie o tata, o buca sau probabil o pereche de coaie, in functie de agilitate. Era unu care semana cu piticul ala din Twin Peaks, pentru cei care au deschis mai devreme televizoarele, acum vreo 20 de ani. Distractiv devenea cand trebuia sa treci pe culoarele relativ inguste, unul pe langa altul, in chiloti, cu  mana la pula in diverse stari de alerta. Ma simteam ca in autobuz la inghesuiala, doar ca acolo mai nimeream si cate o tata, o buca, ceva.
Partea misto e ca prietenul asta al meu tinea cu tot dinadinsul sa nu-si bata joc de bani (sau sa-si bata de toti banii) si a reusit sa-i ia lu unu nevasta din brate ca sa-i dea o muie si un sex anal. Acum, ea saraca era grasa, batrana si tunsa cu ciobul. Probabil a considerat-o o onoare. Chiar i-a anticipat varsta lui: 30 ani. Probabil si-a trecut-o si in palmares, a marcat ziua in calendar cu remindere anuale, nu mai spera de 15 ani sa aiba asa momente fericite in viata. In orice caz, dupa ce a disparut cu ea pe scari (de mi-era ca-i sta inima si o ducem pe brate in pizda goala afara in strada) si din semnele disperate pe care mi le facea asta sa indraznesc si eu, presupun ca a iesit o muie si indelungi discutii conceptuale despre swing, plus un tratat de istoria omenirii, ca au stat peste jumatate de ora acolo intinsi dar cu vizibila distanta intre ei. Vorba unui alt prieten: aveai ce vorbi cu ea.
Intre timp se cam lasase intunericul, era aproape ora 1 noaptea, tinerele probabil erau trecute de vreo 4 ore de ora de somn si functiile organice incepeau sa slabeasca. A venit o blonda la mine (Brigitte Bardot peste vreo 10 ani de joaca cu cainii), care mi-a povestit ca era in oras pentru o conferinta si si-a facut totusi timp sa vina sa-si ia diverse palete pe cur si burti pe piept de la necunoscuti si ca daca as dori sa aplic si eu, ar fi voioasa sa imi aprobe pe loc, fara buletin, cererea. Timid fiind, nu am putut sa o intreb sincer daca imi da tatele sa ies cu ele putin afara sa tin pe picior, deci am refuzat-o politicos intrutotul. Motiv pentru care mi-a chestionat in cel mai sincer si inofensiv mod cu putinta sexualitatea. Am vrut sa-i cer numarul lu stranepoata-sa, sa-ica poate-i mosteneste apetitul pentru pula, dar seamana cu ta-su, oricare ar fi ala.
Si ca seara sa fie completa, vine grasul la mine, probabil intr-o ultima incercare sa se scuze ca mi-a luat banii in cel mai ordinar mod cu putinta si-mi spune ca au mai fost cateva dar au plecat mai inainte. In sinea mea ma gandesc ca poate au crapat si le-a scos prin spate. Si-mi spune ca sunt destul de atractiv, trebuie doar sa incerc, sa nu-mi fie frica de respingere. Numai sufletul meu stia ca mi-era frica de acceptare, nu de respingere.
In toata povestea asta, riscant e ca daca ajung acum la fetele din vitrina in Amsterdam, ma indragostesc pe loc. Partea buna e, totusi, ca am avut material sa scriu povestea asta. Primesc si feedback in PM, sa aflu unde am gresit, de la cei mai experimentati. Evident, primesc si donatii, dar sa nu depaseasca valoarea de 115 EUR, ca nu sunt aici sa fac profit. Si mai primesc si sugestii de povesti viitoare, pentru care, evident, o modesta contributie pentru acoperirea cheltuielilor logistice ar fi de asemenea apreciate.