FCB - CFC: A castigat fotbalul!

As putea sa spun aceleasi lucruri mai mult sau mai putin evidente care s-au tot vehiculat cu privire la prestatia arbitrului, la stilul de joc al celor 2 echipe, la cine merita mai mult sau mai putin sa dispute finala, chestii privite de fiecare data si de fiecare persoana intr-un mod cu totul subiectiv. Ceea ce ramane, din punct de vedere al erorilor de arbitraj, cred eu, sunt: penalty la Thierry Henry in meciul tur, Abidal eliminat aiurea in retur pentru Barcelona si cel putin 2 penaltiuri clare neacordate lui Chelsea. Ceea ce ramane, insa, din punct de vedere al fotbalului in sine, al emotiilor pe care le starneste acest sport, cred din nou eu, este enorm, imens. In afara de faptul ca nu poate fi comparat nicicum cu scarba de fotbal care se practica in RO, sunt anumite imagini, momente, care denota niste trairi incredibile, niste pasiuni extreme.

De exemplu, cum trebuie sa se simta un jucator care inscrie golul victoriei, al calificarii, in minutul 93, dupa o partida de o incarcatura ca cea de aseara si pe teren strain, cu 40 000 oameni cantand si asteptand victoria adversa? Gasiti vreun termen de comparatie? Orgasm? hmm, nici pe departe atat de intens... Altceva? N-am nici cea mai vaga idee... Nici inventatorul rotii, becului, bombei atomice nu au ajuns la asa o traire, pentru ca inventia lor era rodul unei munci de durata, trecuta prin multe incercari, astfel incat rezultatul final nu a fost atat de surprinzator, plus ca nu se aflau chiar atat de mult contra cronometru, nu simteau fiecare secunda ca le apasa pe umeri si le taie oxigenul. In fine, asta-i doar impresia mea. Cred ca bucurie de o intensitate mai mare nu exista, cel putin eu nu pot sa-mi imaginez.

Trecand peste asta, imaginea cu Guardiola si Hiddink de gat in min. 80 al partidei, cand Chelsea era in avantaj, fiecare incercand sa gaseasca ultimele retusuri care sa incline soarta partidei in favoarea lor, dar neuitand o relatie de prietenie si respect de pe vremea cand Hiddink era antrenorul lui Guardiola la Barcelona, mi se pare de-a dreptul definitorie pentru ceea ce inseamna fotbalul in Europa civilizata, despre ceea ce inseamna UEFA Champions League. Bineinteles ca vor exista intotdeauna unii care vor pune la indoiala toate aceste imagini, care vor specula, vor gasi comploturi peste tot, dar eu ii consider pur si simplu romani get-beget, pe care ii duce mai mult mintea la comploturi si mor de grija altora decat sa creada in frumusetea si credibilitatea unor lucruri aflate sub ochii lor.

Ar mai fi si imaginea de final cu lacrimile micului indian de pe banca lui Chelsea, care valoreaza la fel de mult cat lacrimile de fericire ale celor din galeria Barcelonei si care spune multe despre scopul sportului: astazi cineva castiga, cineva pierde, dupa care maine o luam de la capat.

Pe 27 mai va astept la finala de vis: Manchester United - FC Barcelona! Sper intr-un spectacol total, pe care, dupa parerea mea, Chelsea nu l-ar fi putut livra.

Molko

Hmm, nu stiu cu ce sa incep.. Vroiam sa spun cate ceva despre Molko, despre care abia acum am ajuns sa aflu ca este nascut in Belgia, chestie care imi mai ridica un pic respectul pentru natia aia (in afara de Stella Artois), chiar daca cu foarte putin, avand in vedere nivelul scazut la care sunt in imaginatia mea, oricum.. Asa se explica si faptul ca vorbeste fluent limba franceza, melodii ca Protege-moi sau Burger Queen sunand demential in franceza. Am mai aflat despre el, in afara de lucrul bine stiut si anume ca are orientare bisexuala (mai bine zis nu prea are orientare, ca nu stie in ce sens sa se orietenze, ii plac cam toti :)), ca are un copil de 4 ani cu, culmea!, o fata, Helena Berg. Numele copilului, Cody, vine de la un foarte bun prieten mort intr-un accident auto. O singura dilema, la modul umoristic, as avea: daca baiatul asta e bisexual, oare cam ce simte fata aia cu care a facut un copil? Se poate vorbi de gelozie in cazul ei? Daca da, fata de cine, fata de toti si toate? Daca merg pe strada si ochii lui se uita la un alt cuplu, ea oare ce simte? Din ciclul ala feminin: hai, draga, termina, nu te mai uita dupa toate fustele! Aaa, si cred ca nici dupa el nu e foarte ok sa te uiti... :)

In mod evident plin de nerabdare spre data de 8 iunie, data de lansare a noului lor album, Battle for the Sun,tot ratacesc internetul in speranta unor stiri, vesti, ideal chiar piese de pe noul album. Intamplator, in afara de Battle for the Sun, piesa care da titlul albumului, am descoperit o alta, cu siguranta nu de pe noul album, dar nici de pe vreun album cunoscut, cel putin eu nu stiu s-o fi ascultat pe vreun album. Se spune ca ar fi de pe un album Meds B-Sides (piese care nu au vazut luimina tiparului la oficiala, ca sa zic asa) si se cheama Lazarus. Daca aveti idee de pe ce album, coloana sonora, etc este, va astept sa-mi deschideti ochii, mintea, inima, usa la sufragerie, conserva de ton, habar n-am ce altceva...

Cica...

Asa cum ii sta bine oricarui roman, mai ales celor care se alinta in presa scrisa, am decis sa infiintez aceasta sectiune de zvonuri (nu, nu mondene), a caror credibilitate cred ca va fi stabilita in timp, adica zvonurile privite retrospectiv si evaluate: true/false. So:

1. Cica va fi un nou concert Leonard Cohen in Bucuresti, dupa cum sustin baietii astia aici.

2. Bineinteles din surse "sigure", ca orice zvon care se vrea credibil, am aflat ca Steaua va termina pe locul 3 campionatul, lucrurile fiind deja aranjate in acest sens.

3. Concertul Depeche Mode de la Bucuresti se va amana sau chiar anula din cauza unor probleme de sanatate ale solistului trupei, Dave Gahan. Daca pana la 20 mai nu va fi anuntata noua data si ora de desfasurare a spectacolului, se vor returna banii dati pe bilet. In acest sens, circula si o gluma pe aceasta tema: pe data de 16 mai, in Parcul Izvor din capitala se va asculta doar melodia: Enjoy the Silence!

Vama Veche - same as it ever was?

Da, deci am fost de 1 mai la mare, la W. Nu ca nu as mai fi putut alege si alt colt de lume, ci din 2 motive:

1. Vorba bancului, nu stim de ce, dar cam asa merge treaba pe aici pe la noi... (o sa spun si bancul intr-o editie viitoare)

2. Chiar vroiam sa aflu cu proprii ochi si alte extremitati destinate perceptiei cum sta treaba cu W (Vama Veche - dublu V) anul asta, dupa vestile de modernizare (oare?), modificare, stalcire, denaturare pe care le primisem inca de la inceputul anului, vesti menite sa sustina un punct de vedere raspandit in randul vamaiotilor de 4-5 ani de zile si anume: vama nu mai e ce a fost! Nu ca ar sti ei ce a fost, dar era trendy sa afirme asta, ii facea sa se simta inclusi intr-un cerc select al unora de demult cunoscatori ai unui fenomen pe care naivii, neavenitii, copiii, abia il descopera.

Anyway, ca ma iau cu vorba: concluzia mea, mai bine zis parerea mea, este (zgomot de tobe, suspans maxim): W este cam tot la fel, o saraca dunga de asfalt, si aia facuta ca dracu, ca au inceput sa sara dalele la primele semne de furie ale rockerilor beti, nu a schimbat prea multe, asa incat prevad o vara "same as it ever was". Apropo, sunt 2 dare de asfalt aproape una de alta, una se vrea pista de biciclete, alta cale de promenada, sau asa ceva. In afara de faptul ca sunt de-a dreptul prin nisip, deci evident pline de nisip in orice moment, mai sunt si intrerupte din loc in loc. Deci pentru un biciclist, cred ca alternativa cu mersul pe strada principala, cu riscul de a fi storcit de primul sofer rupt de beat, devine viabila in comparatie cu mersul pe o pista de biciclisti plina de nisip si cu intreruperi ca sinele de tren. Asta, evident, in conditiile in care chiar exista vreun biciclist care isi doreste din tot sufletul sa dea o fuga pe bicicleta spre 2 mai, lucru de neinteles pentru mine.

Da, s-a mai eliberat plaja de anumite terase, ba chiar s-a daramat si o librarie si un chiosc de hamsii (pe principiul daca de citit nu cititi, nici mancare nu va trebuie), a disparut si celebrul trabant de la Stuf, inlocuit fiind cu o portie de pomisori timizi (oare cat or sa tina?), la stuf nu se mai intra din partea dinspre John, s-a zidit acolo, poate pentru ca prea multa lume trecea cu nonsalanta prin Stuf spre chioscul din spate pentru a realimenta... 

In rest, aceeasi baieti de bun gust, pasnici dar foarte stabili in incercarea lor de a-si bate propria greutate in alcool ingerat (myself included), Ovidiu still there, la cafele de dimineata, romante infiripate din nimic si destramate peste numai cateva ore, Pro TV dornic de niste stiri senzationale in cautare de seringi folosite, banci arse, rockeri in tarana, vreun scandal care sa le faca stirile de cacat mai urmarite.

Apropo, in mod evident nu am putut sa am abtin si am intervenit pe post, stricand interviul unei reporterite ProTV cu un specimen atent ales, care doar ingana si aproba diversele idei de cacat venite din partea reporteritei. Am inteles ca parti din "interviul" meu ar fi ajuns chiar si pe sticla, la stirile Pro TV. Evident, doar franturile mai elegante si cu stil dintre vorbele de duh si pline de urari pe care i le-am oferit fara ezitare domnisoarei reporterite. Chiar am gasit dovezile concrete ale acestui interviu nereusit aici.

Concluzia: W same as it ever was? sau W - nu mai e ce-a fost, dom'le?

PS. Personajul din imagine in tricou galben de hockey (hihi!) e un prieten de-al meu, nu e cea mai trista si amarata creatura din vama, pur si simplu s-a miscat gresit cand faceam eu poza..